Românii care și-au câștigat în instanță dreptul la viață. „Am vândut casa și mașina, dar nu mă interesează. Vreau doar să trăiesc”

Și-au vândut case, mașini și tot ce aveau de valoare. S-au împrumutat la prieteni și la bănci. Toate astea pentru că își doresc să trăiască, în ciuda diagnosticului necruțător primit de la medici. Este povestea a sute de români care au refuzat să accepte „sentința de condamnare la moarte” din partea sistemului sanitar românesc care le-a negat accesul la tratamentul care le salva viața.

Aveau nevoie de anumite medicamente pentru a câștiga lupta cu moartea. Medicamente care se găsesc pe lista tratamentelor compensate în majoritatea țărilor din Uniunea Europeană, dar nu și în România.

„Tratamentul de care am nevoie costă 8.000 de lei și îmi ajunge în jur de o săptămână. Am vândut apartamentul, mașina și mi-am ipotecat casa în care stau acum. M-am împrumutat la cunoscuți și necunoscuți, în egală măsură. Am refuzat să renunț. A trebuit să găsesc o soluție pentru a supraviețui. Acum nu mai am ce să vând. Am nevoie de cinci vieți ca să plătesc datoriile pe care am”, spune Pompiliu Moldovean, un ieșean de 51 de ani. A fost diagnosticat cu melanom malign la sfârșitul anului trecut, iar din februarie a început tratamentul cu un medicament care nu este inclus pe lista de medicamente compensate.

Foto: Mediafax // Mihai Dumbrăveanu// Pompiliu Moldovean

Pentru că nu mai are de unde să facă rost de bani a decis, împreună cu alți 18 bolnavi de diferite forme de cancer, dar și de artrită polireumatoidă juvenilă, să dea statul în judecată ca să își câștige dreptul la tratamentul de care are nevoie pentru a trăi fără a mai fi nevoit să se împrumute din alte părți. Joi, Curtea de Apel București a decis ca acești pacienți să își primească tratamentele de care au nevoie în regim de compensare 100%. Decizia nu este definitivă, iar Guvernul, Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate pot acționa decizia în instanță. Chiar și așa, până la definitivarea deciziei judecătorești autoritățile sunt obligate să le dea pacienților medicamentele de care au nevoie pentru a trăi.

Nu sunt primii români care își câștigă în instanță dreptul la un tratament la standarde europene. În vară, alți șapte pacienți și-au dobândit același drept. „Prin acțiunile noastre cerem Guvernului să actualizeze lista de medicamente compensate. Dacă autoritățile nu vor reactualiza lista de medicamente compensate și gratuite cu acele molecule salvatoare de vieți, acolo unde nu există alternativă terapeutică, următorul proces va cuprinde sute de pacienți”, a declarat Cezar Irimia, președintele Alianței Pacienților Cronici din România în cadrul unei conferințe.

Din datele asociației de pacienți, la nivel național există aproximativ 1.000 de pacienți a căror schemă terapeutică cuprinde medicamente ce nu se găsesc pe lista de tratamente compensate. „Nu e vorba doar de pacienți diagnosticați cu o formă de cancer, ci și de bolnavi depistați cu boli autoimune, boli rare sau hepatita C”, a mai punctat Irimia.

Dramele românilor care luptă pentru dreptul la viață

Stela Bărbuceanu are 53 de ani și a fost diagnosticată prima dată cu cancer în urmă cu șase ani. „Cancer mamar mi-a spus medic. După trei ani, maladia mi s-a dus la oase. Am făcut un PET/CT și am constatat că boala mi-a afectat și ficatul. Am făcut chimioterapie. Am luat mai multe tratamente recomandate de medicii de la Fundeni, dar starea mea de sănătate nu se îmbunătățea deloc. Am decis să plec în Turcia. Acolo, pe tratament am cheltuit 30.000 de euro, pe lună. Am vândut casă, mașină, am datorii peste tot. De o lună am renunțat la tratament pentru că nu mai am de unde”, mărturisește femeia.

Foto: Mediafax // Mihai Dumbrăveanu// Stela Bărbuceanu

Spune că tot ce își dorește este să își poată continua tratamentul recomandat de medicii turci. „Nu îmi vreau casa sau mașina înapoi. Vreau să am dreptul la viață. Vreau doar să trăiesc. Îmi doresc să primesc tratamentul care îmi redă speranța la o viață normală”, mai spune femeia, care în ciuda diagnosticului primit continuă să muncească pentru a-și acoperi datoriile făcute. A primit vestea că și-a câștigat dreptul la un tratament compensat 100% chiar în timp ce era la serviciu. „Nu mi-a venit să cred. Am simțit că mai o șansă”.

Foto: Mediafax // Mihai Dumbrăveanu// Mama lui Laurențiu Chivu

Laurențiu Adrian Chivu are 14 ani și suferă de artrită polireumatoidă juvenilă. A fost diagnosticat cu această boală de când avea 8 ani. „Timp de trei ani a urmat un tratament disponibil în regim compensat și în România. În 2011 a avut o recădere. Medicii au reușit să îl redreseze. În aprilie a urmat o nouă recădere. Atunci i s-a spus că trebuie să urmeze un tratament cu un medicament ce nu e compensat în România. Nu am putut să îl cumpărăm pentru că costă 7.000 de lei pe lună. S-a îngrășat foarte mult. În două luni a luat 20 de kilograme. Are tensiune mare, valorile glicemice sunt aproape de diabet”, povestește mama copilului.

Foto: Foto: Mediafax // Mihai Dumbrăveanu// Adrian Domnița

Adrian Nicolae Domnița are 39 de ani și a fost diagnosticat cu melanom malign în 2011. Din octombrie nu a mai putut să își medicamentul. „Am descoperit boala în 2011. Eram în concediu. Aveam o aluniță pe spate care a început să sângereze. Am fost la dermatolog. M-a operat-o și în urma biopsiei pe care a făcut-o medicul s-a constatat că era vorba de melanom malign. Într-un an boala a evoluat ajungând să se extindă în ganglionii limfatici din axila dreaptă. Am avut o nouă operație de data asta. Din momentul acela am început tratamentul clasic în cazul acestei boli. Totul mergea destul de bine până în momentul în care mi-am făcut un computer tomograf, după terminarea tratamentului. Atunci am constatat că am metastaze multiple în ficat și leziuni la nivelul pancreasului. Practic boala metastazase în organele interne. Din aprilie am început tratamentul cu un medicament care nu este inclus pe listele compensate”, povestește bărbatul.

Lista de medicamente compensate din România actualizată în 2008

Pentru a putea să își continuie tratamentul de care aveau nevoie, pacienții au văzut drept singură soluție să dea statul în judecată. „Este o victorie cu gust amar, pentru că pacienții sunt obligați să acționeze statul în justiție pentru a avea dreptul la viață. Din păcate, autoritățile responsabile, deși au elaborat mai multe acte normative în vederea transpunerii Directive Europene nr. 89/1988, în fapt n-au făcut altceva decât o tergiversare a procedurii de includere a medicamentelor pe lista de medicamente compensate”, a declarat Dan Cimpoeru, avocatul care i-a reprezentat atât pe cei 19 pacienți care au au primit dreptul la tratament cu medicamente care nu sunt compensate în România, cât și pe cei șapte care au câștigat un proces simular în luna iunie.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a luat deja act de decizia instanței și face toate demersurile necesare pentru punerea de urgență în aplicare a acesteia. „CNAS a solicitat în scris avocatului care i-a reprezentat în instanță pe cei 19 asigurați să menționeze, pentru fiecare reclamant în parte, casa de asigurări de care aparțin, farmacia aleasă în mod liber de către asigurați și furnizorii de servicii medicale care prescriu tratamentele. În momentul când vom intra în posesia acestor date, CNAS va mandata casele de asigurări de sănătate indicate să încheie contracte cu farmaciile alese în mod liber de către asigurați, în vederea eliberării medicamentelor acordate în urma deciziei instanței, pe baza prescripțiilor medicale. Pentru unele molecule noi, în urma raportului de evaluare realizat de ANM, există decizia de intrare condiționată pe lista de medicamente compensate și gratuite, prin încheierea unor contracte cost-volum. Contractele cost-volum vor face posibilă includerea în tratament a unui număr mai mare de pacienți”, au precizează oficiali ai Casei.

Reprezentanții asociațiilor de pacienți afirmă că România este codașa Europei la capitolul actualizarea listei de medicamente compensate. Din cele 160 de molecule ce ar fi trebuit să fie introduse pe lista de tratamente compensate, autoritățile au introdus doar 40.

În aprilie Ministerul Sănătății, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale și Casa Națională de Asigurări de Sănătate au hotărât introducerea pe lista de tratamente compensate a 17 medicamente destinate pacienților cu boli rare. La începutul lunii, alte 23 de medicamente au fost introduse pe lista de tratamente compensate, dar nici unul nu este destinat bolilor oncologice.

Lista de medicamente compensate din România a fost actualizate în 2008. De atunci și până în prezent, „pe lista de așteptare” sunt peste 1.000 de medicamente noi. În Belgia pacienții trebuie să aștepte 392 de zile, în Portugalia – 349 de zile, în Spania – 349 de zile, Italia – 326 de zile, Franța – 289 de zile, Slovacia – 255 de zile, Finlanda – 211 de zile, Suedia – 206 de zile, Olanda – 196 de zile, Grecia – 188 de zile, Norvegia – 175 de zile, Irlanda – 157 de zile, Elveția – 140 de zile, Danemarca – 125 de zile și în Austria 88 de zile.